Schitul Sihla - zona Neamtului

Schitul Sihla

Schiturile și sihastriile alături de marile mănăstiri din țara noastra, au avut un rol important în trecutul istoric și spiritual al românilor.

Schiturile conservau cel mai bine tradiția, evlavia, râvna și rânduiala monahală, față de marile mănăstiri care erau adesea expuse tulburărilor și năvălirilor străine.

În vremurile de demult, unii pustnici iubitori de liniște și singurătate au găsit acest loc izolat și greu de pătruns, să-și facă adăposturi-chilii, ori mici paraclise pentru rugăciune.

Singura mărturie despre prima biserică din lemn de la Sihla se află intr-un pomelnic ctitoricesc săpat în piatră, ce ne transmite că bisericuța a fost ctitorită de familia Cantacuzino în anul 1741, cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul".

Aceasta a dăinuit pină în anul 1813, când arhimanditul Benedict, starețul de atunci al mănăstirilor Neamț și Secu, a reinnoit-o din temelie de piatră și pereți de bârne de lemn, în stilul clasic al bisericilor moldovenești, în formă de cruce cu o singură turlă deasupra naosului, cu interiorul impărțit în altar, naos și pridvor, și impodobită cu o catapeteasmă veche, sculptată în lemn de tei, poleită cu aur, cu icoane pictate de meșteri diferiți.

Intre anii 1951 și 1954 au fost efectuate lucrări de renovare.

Schitul Sihla - Bisericuta "dintr-un brad" de sub peretele de piatra

Lasand la vale Manastirea Sihastria, o poteca urca spre Schitul Sihla, cale de 3 kilometri, pe urmele sihastrilor iubitori de Hristos, pasindu-se pe urmele sihastrilor romani, se intra în tinutul linistii și al codrilor seculari; fagi inalti insotesc poteca pana sus.

Aici și -a petrecut viata pustniceasca și Cuvioasa Teodora, marea sfanta a Sihlei. Pe prispa ingusta a unei stanci, la adapostul primitor al unui bloc de piatra, se afla doua chilii de lemn, din secolul al XIX-lea, și o bisericuta din lemn de brad, lunga doar de cativa pasi.

Lucrata în forma de corabie din barne de lemn, biserica este captusita în exterior cu scandura și acoperita cu sita. Interiorul, putin luminat și foarte simplu, mai pastreaza insa, prin intimitatea sa, atmosfera unei epoci de demult.

Catapeteasma, aproape în miniatura, a fost pictata în ulei, probabil în secolul al XVIII-lea. De aici, pe praguri de pietre scobite de pasi omenesti, se coboara în Schitul Sihla.

Schitul Sihla - Biserica mare a schitului

Biserica actuala a schitului, cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, dateaza din anul 1813, cand arhimandritul Benedict, egumenul mănăstirii Secu, o reface aproape în intregime din barne de brad, pe temelia celei mai vechi.

Respectand traditia arhitectonica locala, biserica este construita în plan triconc, cu o singura turla pe naos. în exterior peretii sunt captusiti cu scandura. Acoperisul din sita capata la turla forma de bulb.

Intrarea se face prin partea de vest. Interiorul, simplu și pictat, este impartit în pridvor, naos și altar. Pronaosul face corp comun cu naosul. Trei ferestre dispuse în axul absidelor aduc inauntru lumina zilei.

Catapeteasma, sculptata în lemn de tei și poleita cu aur, da un aspect frumos și placut interiorului. Desi fara data, ea pare a fi de o vechime cu biserica. Pictura în ulei a icoanelor din catapeteasma nu este lucrata de acelasi mester.

Patru din icoanele imparatesti sunt pictate de "Iulian monah zugravul Sfintei mănăstiri Slatina la leat 1852". Interiorul bisericii este pictat în fresca de pictorul Vasile Pascu din Focsani, în anii 1973-1974, cand s-au efectuat unele lucrari de restaurare.

în partea stanga, intr-o mica racla de lemn sculptat, se afla cateva particele din moastele unor sfinti. Se gasesc aici capul Cuviosului Ieremia, necanonizat inca, ucenic al Sfantului Paisie Velicikovschi, și particele ale Sfintilor: Ioan Botezatorul, Maria Magdalena, Modest, ale Sfantului Ierarh Iacob, ale celor 14.000 prunci ucisi de Irod și de la Sfintii Cuviosi Parinti ucisi în Sinai și Rait.

Pe latura de vest a incintei, în locul vechiului corp de chilii de lemn construit odata cu biserica, s-a ridicat în ultimii ani un corp nou de chilii din piatra, pentru nevoile crescande ale obstei ce numara astazi nu mai putin de 35 de parinti și frati.

Totodata s-a reconstruit și clopotnita și s-au ridicat o trapeza și un arhondaric nou, care primeste cu dragoste pelerinii ce vin în numar destul de mare la schit.